Tudor Octavian: ''O noua lovitura de stat! De stat degeaba in teren''. Mare drama: pleaca unul suparat de la nationala care de fapt nici n-a venit. Un proverb chinez spune ca cel mai greu si mai greu e sa alergi pe intuneric dupa o pisica neagra, mai ales cand in odaie nu e nici o pisica. In cazul lui Cocis, retragerea sa tafnoasa de la nationala trimite cu gandul la ilegalistul care se ascundea, desi nu-l cauta nimeni sau la celebrul Dictionar al obiectelor imposibile, respectiv la cutitul fara lama, caruia nu-i lipsea decat manerul ca sa se cheme cutitul perfect. In fotbalul nostru (si nu numai intr-al nostru) absurdul care dureaza peste pragul suportabilului incepe sa semene a destin. Prin ce s-a remarcat acest Cocis, ca sa fie tratat ca un titular de patrimoniu, cine a avut interesul sa-l tina atata vreme in unsprezecele de gala si de ce nu s-a sesizat nimeni ca a fost mai întotdeauna in plus? Iata doar cateva din intrebarile fara raspuns, despre care eu, unul, am socotit ca totusi cineva are raspunsul. Ca vad eu stramb, dar ca exista o ratiune secreta si la cel mai inalt nivel ca sa-l vesnicim pe mediocrul Cocis in cele mai prestigioase esecuri si absente de la Europene si Mondiale.
Ca, bunaoara, prezenta lui Cocis in lotul de baza e una din conditiile puse de UDMR, daca nu chiar de UE sau NATO. Asa e intotdeauna cand lucrurile nu se leaga, esti tentat sa vezi ce nu este. Faptul ca nationala, indiferent de miza ori de anotimp, incepea si se termina cu marele anonim Cocis aducea si a pedeapsa istorica. De ce, adica, ar fi nevoie intelegem ce cauta baiatul asta, ratacit pe undeva prin Rusia, la nationala, cand atatea si atatea alte mistere stau nedezlegate de la 1990 incoace? Ei bine, absurdul are logica lui. Cand e prea mare ori prea lung, mintea noastra o ia razna. Cand am aflat ca (scuzati cacofonia) Cocis s-a decis sa-i intoarca spatele nationalei lui Piturca, am avut un fel de frica prostului, in sensul ca e de groaza, ca in curand vom avea parte de niste vesti si mai rele. Noi, romanii, am devenit un popor speriat ca de bombe si cand se trage cu prastia. Pleaca alde Cocis de la nationala? Sa le fie de bine! La urma urmei, pleaca aia care nici n-au venit. S-au nimerit si ei un timp pe acolo, dar cum de-au ajuns si la ce-au folosit, poate c-o sa ne explice odata si odata Victor Piturca. Daca, bineinteles, o sa-i spuna si lui cineva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu